Mai mult respect

Mă gândeam cu ironie în zilele trecute că în ultima noastră lună de relație am avut o discuție serioasă, în urma căreia m-ai dezamăgit foarte tare și care a determinat o schimbare de atitudine în mine. Ți-am spus, simplu, în mod repetat, ori de câte ori mi se părea că ești indiferent, răutăcios sau egoist: ”Cred că merit mai mult respect!”. A fost începutul schimbării din mine… am realizat că lăsând prea mult de la mine, în orice tip de relație interumană, îmi aduc mie însămi o lipsă de respect.

Am decis, la un nivel inconștient atunci, că merit mai mult respect decât primesc. Și ți-am comunicat acest lucru. Apoi ți l-am reamintit. Ca urmare a acestui mesaj trimis de mine… ai ales să ne despărțim. Și am fost furioasă inițial. Atât de furioasă! Eu îți cer mai mult respect în schimbul iubirii mele, a eforturilor mele, a compromisurilor pe care le-am făcut și tu îl manifești dându-mi cu tifla când am mai mare nevoie de tine?! Inițial… Acum, îmi dau seama că am primit ce am cerut. Mai mult respect. Prezența ta, prin manifestările ei, mă jignea gratuit. Și era ceva ce ai decis că nu poți schimba… Nu puteai deveni un om mai bun. Așadar, ai ales să te retragi. Aproape că mi-ar suna altruist, dacă nu aș ști că e doar o întâmplare și că tu nu ai privit așa lucrurile, ci ai făcut ce era bine și mai comod pentru tine.

respect

Nu de la tine am primit mai mult respect… de la viață am primit. Am primit ce am cerut de la Univers. El m-a ascultat, a privit spre karmă și a decis că merit să primesc ce am cerut. Chiar dacă într-o altă formă decat cea pe care am gandit-o eu. Mai devreme sau mai târziu, cu toții primim ceea ce cerem.

Advertisements

Un pas spre Rămas Bun

Primul pas pe care îl fac spre a-ți spune ”Rămas Bun!” este azi, în această ultimă seară a lui 2012. A fost un an mediocru până la momentul acelei zile din noiembrie… apoi a devenit un an oribil. Am testat din plin figuratul ”Sfârșitului de Lume” și m-am trezit într-un Univers post-apocaliptic în care trebuie să reconstruiesc… tot. Inclusiv pe mine. Știi care este, însă, partea bună cu a ajunge jos de tot, pe podeaua cea mai rece, în ungherul cel mai întunecat, la limita inferioară…? Că de acolo nu mai ai unde să te duci decât în sus. Și azi am înțeles asta…

Nu știu ce faci tu… probabil, fără grijă, te distrezi alături de oameni noi, alături de oameni pe care i-am cunoscut cândva. Eu… eu rămân modestă acasă, cu Lady și cele mai apropiate două prietene. Eu pășesc în liniște și umilă în 2013. Inițial am fost revoltată la acest gând… aveam atâtea planuri pentru acest Revelion. Dar cumva, peste noapte, pacea s-a așternut. Am pregătit o prăjitură, exact așa cum îți făceam ție în zilele cu soare… Dar asta e pentru mine. Pentru mine și pentru cei care au rămas în viața mea. E prima oară după multă vreme când fac o prăjitură și nu mă gândesc deloc la tine… E primul meu pas spre ”Rămas Bun”.

saying-goodbye-quotes-9

Am înțeles anul acesta că oamenii se pot purta deseori crud și fără discernământ. Dar am priceput și că, pentru binele meu, trebuie să îi iert oricum. Am învățat în 2012 că oamenii te vor minți, chiar dacă tu ești sincer și le oferi bucăți din sufletul tău. Dar aleg să fiu sinceră în continuare. Am descoperit că cineva poate distruge un castel de vise, planuri și speranțe cu un singur cuvânt, cu o singură decizie unilaterală. Dar promit să am și de acum încolo vise, speranțe, idealuri. Am înțeles că adesea perseverența mea și sacrificiul pot fi interpretate ca egoism și inadaptare. Aleg totuși să lupt în continuare pentru ceea ce știu că e bine și frumos. Am înțeles, într-un final, că întreaga ”luptă” se dă între mine și… mine. Între ceea ce sunt și karmă, precum spunea un citat motivațional. Înțelegând asta… simt că am pornit cu adevărat pe drumul către ”Rămas Bun”. Îmi pare rău, dragul meu, pentru pierderea ta…

Intru în 2013 cu speranța unei Evey altfel decât blue… Îmi propun să migrez spre un spectru mai cald. La mulți ani!